Zilele de la începutul acestei săptămâni se anunțau decisive în privința reformei din administrația locală. În realitate, nu s-a întâmplat nimic. Pe agenda discuțiilor dintre partidele de la guvernare ar fi fost patru subiecte ”fierbinți”:
- reducerea angajaților din administrația publică locală;
- reducerea cheltuielilor salariale în amdinistrația centrală cu 10%;
- desființări și comasări de instituții centrale;
- retrogradarea localităților de la municipii la orașe și de la orașe la comune, în baza datelor de la ultimul recensământ. (Mai exact, guvernanții anunțau că anumite municipii vor deveni orașe, iar orașele vor fi retrogradate la rang de comună, în cazul în care nu îndeplinesc condițiile cerute de lege.)
După ședința coaliției de ieri, rând pe rând, reprezentanți ai partidelor de la putere au anunțat că decizia finală a fost amânată pentru lunea viitoare, 13 octombrie.
Criticile față de planurile lui Bolojan de a ”reforma” administrația publică au curs chiar de la pupitrele aliaților. Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, a atras atenția că unele propuneri ale premierului sunt inaplicabile sau încalcă legi în vigoare.
În plus, voci din administrația publică spun că, dacă măsurile ar fi analizate cu liciditate, concluzia ar fi că nu rezolvă deloc problemele invocate, acelea de economisire a banilor la buget și de reducere a deficitului. Ci, dimpotrivă, ”măsurile” ar putea crea mai multe daune.
În primul rând, este vorba despre numărul angajaților din administrația publică locală, care ar urma să fie concediați. În total, ar fi între 10 și 12 mii de persoane. Asta înseamnă că, pentru o perioadă, statul va trebui să le plătească îndemnizațiile de șomaj. Ca să nu mai amintim faptul că funcționarii ar putea să-și caute dreptate în instanță, așa cum s-a întâmplat în trecut, când au obținut decizii definitive de repunere pe posturi sau de plata salariilor pe perioada în care au fost concediați. Totodată, primăriile și consiliile județene vor externaliza către firme private serviciile pe care nu le vor putea acoperi cu personalul rămas în instituții. Ceea ce va duce la costuri egale sau poate mai mari, decât înainte de concedieri.
În privința comasării sau desființării unor instituții centrale din partea Guvernului nimeni nu a comunicat nimic. Ceea ce reiese că nu există criterii clare nici pentru această ”măsură” și, ne putem trezi cu lovituri aplicate unor domenii pe care Bolojan&Co nu le consideră importante, cum ar fi Cultura sau Educația. De altfel, Educația a fost prima victimă a tăierilor lui Bolojan, iar, mai nou, în malaxorul guvernanților a ajuns Cultura, unde ministrul Demeter Andras anunță că nu mai are bani de salarii și trimite angajații în concediu fără plată.
De o ipocrizie maximă este al patrulea punct de pe presupusa agendă a Guvernului, cel cu retrogradarea localităților care nu îndeplinesc criteriile de a avea statut de municipiu sau oraș. O astfel de ”transformare” este prevăzută în Codul Administrativ! Mai precis, Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, aplicarea sa bazându-se pe Codul Administrativ (Ordonanța de Urgență 57/2019), prevede cu exactitate, ce criterii trebuie să îndeplinească o localitate pentru a avea statut de oraș sau municipiu. Prin urmare, autoritățile locale și centrale nu ar trebui, decât, să aplice legea, fără a trâmbița prea mult.
De precizat ar fi că, la mijloc, sunt sumele de bani care pleacă de la Guvern în teritoriu, pentru municipii sumele fiind mai mari, decât pentru orașe. Însă, echipa lui Bolojan pierde din vedere un anumit lucru. Faptul că, odată retrogradate, administrațiile fostelor, după caz, municipii sau orașe, vor încasa bani mai puțini din taxe și impozite, pentru că pentru orașe impozitele sunt mai mici, la fel și în cazul comunelor.
În așteptarea reformelor administrative, nu putem fi orbi la efectele ”măsurilor” dictate de Ilie Bolojan, până în prezent, care îmbracă de la o zi la alta o față inumană și duc la agravarea situației economice din țară. Asta, necătând la faptul că, informațiile din zona guvernamentală despre reforma din administrația publică sunt contradictorii și produc doar confuzie.
