Toată suflarea românească este, astăzi, atentă la slujba de sfințire a picturii Catedralei Mântuirii Neamului din București. Evenimentul se bucură de prezența Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopulului.
La sfințirea catedralei participă oficiali ai statului român, foști președinți ai României, precum și principesa Margareta și principele Radu. Curtea catedralei este plină de credincioși veniți din toate colțurile țării.
Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, sfințesc pictura lăcașului de cult împreună cu un sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
Catedrala, dedicată Eroilor Neamului Românesc și Mântuitorului Iisus Hristos, devine astfel centrul spiritual și simbolic al Ortodoxiei românești, împlinind un vis vechi de aproape un secol și jumătate.
Istoricul Catedralei
1884: După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege relativ la construirea unei Catedrale române în Capitală. În anul 1884, bugetul statului prevedea, pentru construirea Catedralei din București, suma de 5 milioane de lei (aur), reprezentând 5% din bugetul țării de atunci. În anul 1891 guvernul, condus de generalul Ioan Em. Florescu hotărăște organizarea unui concurs internațional pentru proiectarea acestui edificiu.
1900: Sfântul Sinod preia sub patronajul său construirea Catedralei din București. În anul 1900 se produce o schimbare de atitudine din partea statului român față de inițiativa construirii Catedralei. În ședința Sfântului Sinod, din 11 mai 1900, Dr. Constantin Istrate, noul ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, propune ca Sfântul Sinod să ia sub patronajul său facerea unei catedrale în București și să lanseze lista de subscripție publică pentru strângerea de fonduri. Mersul subscripției a fost dificil, ea fiind oprită odată cu izbucnirea Primului Război Mondial.
1918: Mitropolitul primat Miron Cristea inițiază noi demersuri
După Marea Unire din 1918, demersul pentru înălțarea unei Catedrale în Capitala țării, drept recunoștință adusă Bunului Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a aparținut mitropolitului primat Miron Cristea. La rugămintea sa, Regele Ferdinand adresează Sfântului Sinod, la 10 mai 1920, un hrisov regal prin care se vestește hotărârea de a ridica în București o biserică monumentală, în amintirea victoriei armatelor române în războiul de întregire.
1925: Înființarea Patriarhiei Române concretizează planul de construcție
La 4 februarie 1925 a luat ființă Patriarhia Română, iar la 1 noiembrie 1925 a avut loc întronizarea în scaunul patriarhal a lui Miron Cristea. La 3-4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate, pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”.
1929: Este stabilit locul de amplasament al viitoarei Catedrale
Stabilirea locului de amplasare al viitoarei Catedrale a născut o amplă dezbatere. Analizând propunerile, Patriarhul Miron Cristea s-a oprit asupra locului de la poalele Dealului Mitropoliei, care nu presupunea decât mutarea halelor de zarzavaturi, fără nicio altă expropiere. După alegerea locului s-a procedat la sfințirea locului, în ziua de 11 mai 1929 și marcarea lui prin punerea unei troițe. Din păcate, lucrurile s-au oprit aici din cauza crizei economice și a celui de-Al Doilea Război Mondial. Au venit apoi deceniile întunecate ale comunismului.
1995: Patriarhul Teoctist readuce în actualitate proiectul Catedralei
La 7 februarie 1995, cu ocazia festivităților prilejuite de aniversarea autocefaliei și a înființării Patriarhiei Române, Patriarhul Teoctist, de vrednică pomenire, a lansat un apel conducătorilor de stat și politici ai țării, clerului și credincioșilor, să sprijine realizarea Catedralei Mântuirii Neamului. Apar noi discuții privind alegerea amplasamentului pentru clădirea Catedralei.
1999: Patriarhul Teoctist ridică o sfântă cruce, ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale
În ziua de 5 februarie 1999, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a Adunării Naționale Bisericești, a președintelui României, Emil Constantinescu, a primului ministru Radu Vasile și a numeroși preoți și credincioși, în parcul din Piața Unirii, Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o sfântă cruce ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului. La baza crucii s-a depus un hrisov, semnat de Patriarhul Teoctist, președintele României Emil Constantinescu, primul-ministru Radu Vasile, președinții Camerelor și alți demnitari prezenți.
2005: Primăria Municipiului București propune un nou amplasament pentru ridicarea construcției
La 16 februarie 2005, cu adresa 105, Primăria generală a Municipiului București a propus Patriarhiei „ca cel mai potrivit loc din cele existente ce pot fi puse la dispoziție” pentru ridicarea construcției Catedralei „Dealul Arsenalului, considerat cel mai înalt loc din București”. După acceptul Patriarhiei, Guvernul României a promovat Ordonanța de urgență nr. 19 / 17 martie 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. Camera Deputaților a predat prin Protocolul de predare-primire din 13 februarie 2006, terenul în cauză către Patriarhia Română.
2007: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pune piatra de temelie a noului edificiu
La 29 noiembrie 2007 a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei. La acest eveniment au participat membrii Sfântului Sinod, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, primul-ministru, președintele Senatului, foști președinți ai statului, miniștrii, parlamentari, personalități ale instituțiilor centrale și locale, primarul general, dar și un număr mare de preoți și credincioși. Se încheia, astfel, peregrinarea catedralei prin diversele locuri și se pecetluia acest amplasament.
2009: Patriarhia Română lansează licitația pentru selectarea proiectului Catedralei Mântuirii Neamului
Patriarhia Română a lansat, în ziua de 28 decembrie 2009, licitația pentru selectarea proiectului Catedralei Mântuirii Neamului. Oferta de proiectare trebuia să cuprindă studiul de fezabilitate și documentația tehnică pentru emiterea Autorizației de construcții . În perioada 30 iunie – 1 iulie, la Palatul Patriarhiei, s-a întrunit Comisia de evaluare finală a proiectelor, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. A fost declarată câștigătoare firma SC WANEL EXIM SRL Bacău, care a obținut premiul al 2-lea și cu care s-a încheiat contractul de proiectare pentru clădirea Catedralei Patriarhale.
2010: Încep lucrările pentru organizarea șantierului și executarea infrastructurii Catedralei
La 2 septembrie 2010 a fost obținută Autorizația de construcție nr. 314-S pentru executarea lucrărilor de construire a lăcașului de cult, Catedrala Mântuirii Neamului. După finalizarea licitației pentru selectarea executantului infrastructurii, la 28 iunie 2011, s-a încheiat contractul cu firma SC Bog’Art SRL, căruia i s-a adjudecat lucrarea. Deoarece nivelul apelor subterane se situează la adâncimi de cca -14,00 ÷ -17,00 m sub nivelul terenului, s-a impus hidroizolarea infrastructurii cu folii din tablă de plumb pentru eficiență și durată nelimitată în timp. Toată această lucrare de hidroizolație a constituit o premieră în România, la o lucrare publică de o asemenea importanță.
2011: Sfințirea Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului
În data de 24 octombrie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei. Biserica, în stil ștefanian, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului – Prodromița și Sfântul Ioan Gură de Aur a fost construită într-un timp foarte scurt, pentru împlinirea rugăciunilor zilnice spre buna desfășurare a lucrărilor de construire. În jurul slujitorilor de la Paraclisul CMN s-a format, de-a lungul timpului, o comunitate importantă de voluntari care organizează numeroase activități filantropice și campanii umanitare.
2012: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel oficiază slujba de sfințire a radierului Catedralei
Cu perseverență și o bună organizare, după o iarnă grea, societatea executantă reușește să finalizeze în iunie 2012 radierul general și o parte a elementelor structurale ale subsolului 3, între cotele -16,05 ÷ -11,00. În aceste condiții, în ziua de 28 iunie 2012, în ajunul Sfinților Petru și Pavel, are loc slujba de sfințire a temeliei Catedralei Mântuirii Neamului, săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Cu acest prilej au fost depuse, într-o casetă special pregătită a radierului, un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul catedralei în 2007, ca mesaj pentru eternitate.
2013: Încep lucrările pentru executarea suprastructurii Catedralei
După o nouă licitație organizată pentru selectarea executantului suprastructurii, societatea câștigătoare, SC Strabag SRL, a demarat continuarea lucrărilor deasupra cotei ±0,00 m care se desfășoară și în prezent, în conformitate cu planurile tehnice. Corpul Catedralei, în alcătuirea căruia intră zona de intrare, cele două nave laterale, pronaosul, naosul, cele două abside și altarul, are o înălțime de aproximativ 45 m. Peste acest nivel se găsesc 6 turle mici, până la cota +68,00 m, clopotnița până la cota +80,5 m și Turla Pantocrator până la cota +120,00 m.
2016: Prima Sfântă Liturghie de la Catedrala Națională
În anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox, la București a avut loc Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea. La manifestare au participat tineri din eparhiile Patriarhiei României, dar și din străinătate. Cu acest prilej, în data de 4 septembrie 2016, mii de tineri au luat parte la prima Sfântă Liturghie de la Catedrala Națională oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
2018: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel oficiază slujba de sfințire a Catedralei
În ziua de 25 noiembrie 2018, mii de credincioși din țară și diaspora au asistat duminică la un moment istoric pentru România: Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au sfințit Catedrala Mântuirii Neamului. Potrivit rânduielii, au avut loc mai multe momente liturgice în exteriorul catedralei, lăcașul de cult fiind uns cu Sfântul și Marele Mir și stropit cu Agheasmă. După Sfânta Liturghie, Patriarhul României a anunțat aducerea moaștelor Sfântului Andrei și Sfintei Ecaterina în Catedrala Națională și i-a invitat pe credincioși să se închine în Sfântul Altar nou sfințit.
2019: Papa Francisc vizitează Catedrala Națională
La 31 mai 2019, Papa Francisc, însoțit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a vizitat Catedrala Națională. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulțumit Papei Francisc în mesajul său pentru sprijinul acordat constant credincioșilor ortodocși români din Italia și din alte țări, unde „Biserica Romano-catolică a pus la dispoziția comunităților ortodoxe românești 426 lăcașuri de cult, 306 în Italia și 120 în alte țări din Europa Occidentală”. La ieșirea din Catedrala Națională, Patriarhul României și Papa Francisc au salutat credincioșii prezenți cu salutul pascal: „Hristos a înviat!”.
2021: Iconostasul Catedralei este recunoscut de Academia Recordurilor Mondiale
Catedrala Mântuirii Neamului deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m, confirmă Academia Recordurilor Mondiale (Academy of World Records). Catapeteasma Catedralei Naționale a fost realizată sub conducerea pictorului Daniel Codrescu în decursul anului 2018. Iconostasul cuprinde 45 de icoane realizate în stil bizantin și așezate pe 4 registre. De asemenea, pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România, având 16 metri de la bază până la vârful aureolei.
2024: Icoana Pantocrator este montată la Catedrala Națională
În data de 8 februarie 2024 a fost finalizată montarea icoanei Pantocrator, din turla principală a Catedralei Naționale. Icoana are diametrul de 12 metri, din care chipul Mântuitorului are înălțimea de 4,5 metri. Realizarea mozaicului a durat peste 6 luni și au fost folosite peste 2.400 de kilograme de piese. Întreaga reprezentare iconografică a icoanei Pantocrator se întinde pe o suprafață de peste 150 mp.
