Cazul „Burjuc”: o ofertă declarată neconformă printr-o decizie definitivă a instanței este, în continuare, desemnată câștigătoare de „specialiștii” Primăriei Burjuc. Nu mai este vorba despre o simplă dispută într-o licitație publică, ci despre o situație în care o hotărâre definitivă este ignorată, în mod direct, de o autoritate publică. În orice alt context, un astfel de fapt ar declanșa automat verificări și ar ridica problema răspunderii celor implicați. La Burjuc, însă, de doi ani, nu s-a întâmplat nimic.
Este vorba despre licitația pentru proiectul „Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și înființare rețea de canalizare menajeră în comuna Burjuc, județul Hunedoara”, un contract de peste 17 milioane de euro, finanțat prin PNRR. Cea mai mare finanțare europeană pentru apă și canal în mediul rural din județ a fost contestată încă din septembrie 2024, când au apărut primele suspiciuni privind modul de atribuire.
De doi ani, această licitație produce aceleași controverse, aceleași contestații și aceleași decizii anulate. Diferența este că, de această dată, nu mai discutăm despre interpretări tehnice sau erori de evaluare, ci despre ignorarea explicită a unor hotărâri obligatorii.
Un câștigător „resuscitat” deşi trebuia exclus
Înscrisurile publicate în SEAP arată că oferta desemnată câștigătoare fusese deja analizată în proceduri anterioare și declarată neconformă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, concluzie confirmată ulterior de Curtea de Apel Alba Iulia. Din punct de vedere juridic, această ofertă ar fi trebuit exclusă din procedură.
Și totuși, „specialiștii” Primăriei au readus-o în evaluare și au declarat-o câștigătoare. Nu în baza unor elemente noi, ci în pofida unor decizii obligatorii. În limbaj juridic, o astfel de situație ridică problema respectării autorității de lucru judecat. În limbaj comun, vorbim despre o evaluare care ocolește realitatea stabilită de instanță.
O respingere contestată
În paralel, oferta EUSKADI a fost eliminată pe motive pe care contestatoarea le califică drept artificiale. Potrivit contestației, răspunsurile la clarificări ar fi fost ignorate sau reinterpretate forțat, astfel încât rezultatul să fie unul previzibil: eliminarea din competiție a unui ofertant incomod.
Mai direct spus, disputa nu mai este doar despre conținutul ofertei, ci despre modul în care aceasta a fost evaluată. Contestatoarea susține că decizia de respingere nu are la bază criterii obiective, ci urmărește menținerea aceluiași câștigător.
Reevaluare sub semnul întrebării
Pe acest fond, întreaga procedură de reevaluare este calificată drept nelegală. Sunt invocate prevederi din Legea 101/2016, care obligă autoritatea contractantă să respecte limitele stabilite de CNSC, precum și caracterul obligatoriu al deciziilor acestuia. În plus, Codul de procedură civilă consacră forța obligatorie a hotărârilor judecătorești între părți.
Cu toate acestea, susține contestatoarea, autoritatea contractantă a ignorat atât decizia CNSC, cât și hotărârea Curții de Apel, continuând evaluarea ca și cum acestea nu ar exista. Mai mult, în contestația depusă se atrage atenția că nepunerea în aplicare a acestor decizii poate constitui contravenție.
În aceste condiții, întrebarea nu mai este dacă evaluarea ofertelor a fost corectă, ci cine își asumă ignorarea unei decizii definitive și în ce bază a fost posibilă reluarea procedurii în beneficiul „câştigătorului preferat”. Pentru că acesta este punctul în care o problemă administrativă depășește limitele unei simple erori și intră într-o zonă juridică sensibilă.
