Primarul comunei Baia de Criș, Mihai Liviu Gorcea, nu a primit cu entuziasm promulgarea legii prin care data de 21 septembrie a fost declarată ca Ziua Munților Apuseni. Acesta spune, în mod ironic, că data a fost greșit aleasă, iar sărbătoarea trebuia stabilită la data la care Guvernul a eliminat facilitățile fiscale pentru zona Munților Apuseni. Primarul a adresat acest mesaj membrilor Guvernului, precum și tuturor parlamentarilor din zonă.
„DE REȚINUT!!!
AVÎND ÎN VEDERE STABILIREA DATEI DE 21 SEPTEMBRIE CA DATĂ ÎN CARE SE VA SĂRBĂTORI ZIUA MUNȚILOR APUSENI,EU ȘI TOȚI MOȚII CREDEM CĂ DATA ESTE GREȘIT ALEASĂ.Data care trebuia să fie aleasa, este data la care Guvernul Romaniei (parlamentari&Co) prin «omisiune» au anulat facilitățile privind acordarea scutirii cu 50% a TAXELOR…Spre stiință:Membrilor Guvernului actualTuturor parlamentarilor din zona Munților Apuseni!”, a transmis Mihai Liviu Gorcea, în mesajul semnat cu ”Moțul din Apuseni!”
Legea privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni a fost promulgată de președintele României în data de 14 ianuarie, fiind publicată în Monitorul Oficial. Inițiativa legilsativă aparține deputatului PSD Remus Gabriel Lăpușan.
Ziua de 21 septembrie a fost aleasă deoarece, la această dată, în 1848, conducătorul românilor transilvăneni, Avram Iancu, ajunge la Blaj, unde avea loc a treia mare adunare națională. Atunci, s-a luat decizia ca românii transilvăneni să lupte împotriva asupritorilor austrieci și maghiari.
„Un exemplu de credință și forță a idealului national românesc a fost şi va rămâne Avram lancu, „Crăișorul Munților”, cel venit pe lume în vremea cireşelor, în 1824, la Vidra de Sus, erou național al poporului român, luptător neobosit pentru libertatea şi demnitatatea românilor din Transilvania. Unul dintre corifeii mişcării de emancipare națională a ardelenilor în fiebintele an revoluţionar 1848 şi după, Avram
lancu va rămâne în istoria națională ca un exemplu de demnitate şi putere pusă în slujba neamului său. În acel 1848, la 21 septembrie, Avram lancu, deja recunoscut de către ai săi ca principal conducător al românilor transilvăneni, ajunge la Blaj, unde se ținea a treia mare adunare naţională, în fruntea a 6000 de oameni înarmați şi decide, după consultarea celor peste 20000 de români aflați din nou pe Câmpia Libertății, să adreseze către Curtea de la Viena, în numele atunci înfințatului Comitet National Român, ca organ de conducere al naţiunii, «Memoriul poporului român din Transilvania» prin care se suținea principiul egalității naționale a românilor cu toate popoarele din imperiu, refuzul acceptării unirii Transilvaniei cu Ungaria (decisă nu de români) dar mai ales înființarea de urgență a unei mari armate naționale româneşti care va ajunge să numere undeva la 300000 de oameni care să lupte pentru interesele naționale ale românilor.21 septembrie, ziua care l-a adus pe Avram lancu la Blaj, a constituit astfel momentul decisiv prin care românii transilvăneni au spus NU opresiunii austriece şi maghiare asupra lor şi şi-au format propria forță armată care să apere interesele românilor pe nedrept asupriți la ei acasă. De aceea, considerăm că instituirea unei zile pentru Munții Apuseni, în data de 21 septembrie, ar contribui la promovarea unui sentiment de mândrie locală şi națională, stimulând dezvoltarea unei conştiințe istorice şi culturale comune în rândul locuitorilor din Munții Apuseni. Ar putea, de asemenea, să ofere o oportunitate pentru educarea tinerelor generații privitor la evenimentele de la 1848 și importanța lor în contextul formării României moderne. Ziua de 21 septembrie ar deveni o zi de celebrare a identității istorice şi culturale a Munților Apuseni, un moment în care locuitorii regiunii ar putea să reflecteze asupra contribuției semnificative a acestui teritoriu la formarea statului national român”, se arată în ”Expunerea de motive” a proiectului legislativ.
Zona Munților Apuseni este clasificată ca zonă defavorizată de condiții naturale, din cauza accesibilității scăzute, infrastructurii limitate și a problemelor economice. Din cauza reliefului localitățile acestei zone sunt izolate, infrastructura rutieră fiind precară iar legătura cu centrele urbane este dificilă. Principalele activități economice sunt agricultura de subzistență și creșterea animalelor. Populația din zona Munților Apuseni este într-o scădere dramatică, îmbătrânită și, pe de altă parte, este lipsită de orice oportunitate în găsirea unui loc de muncă. Localitățile din zona Munților Apuseni se găsesc în județele Alba, Bihor, Cluj, Arad și Hunedoara, incluzând orașe precum Brad, Beiuș, Baia de Criș, Huedin, Turda, Vascău, Nucet, Ștei, dar și comune și sate pitorești, inima Țării Moților, cum ar fi Câmpeni (considerată capitala moților), Albac, Arieșeni, Gârda de Sus, Roșia Montană, Lupșa, Sălciua și Baia de Arieș, puncte de plecare spre obiective naturale spectaculoase.
