O descoperire importantă pentru paleontologia europeană a avut loc în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, una dintre cele mai cunoscute regiuni din lume pentru studiul dinozaurilor. Cercetători de la Universitatea din București și de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta au identificat o nouă specie de dinozaur erbivor care a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani. Noul dinozaur, denumit Kryptohadros kallaiae, oferă informații valoroase despre biodiversitatea și evoluția faunei care trăia pe insulele europene din perioada Cretacicului târziu. Descoperirea subliniază încă o dată importanța Bazinului Hațegului ca „laborator natural” pentru înțelegerea lumii dinozaurilor din trecut.
Dinozaurul erbivor, care a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani, a primit numele Kryptohadros kallaiae și este descris într-un studiu publicat recent în revista științifică Journal of Systematic Palaeontology. Analizele realizate de cercetători arată că Kryptohadros kallaiae era înrudit cu alți dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia. Împreună, aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide, numit Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european din Cretacicul târziu. În urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, Europa nu era un continent compact, ci un mozaic de insule separate de mări mai mult sau mai puțin adânci. Aceste condiții au favorizat apariția unor comunități de animale unice, adaptate diferitelor medii insulare, transmit reprezentanții Geoparcului.
„Pe baza analizelor filogenetice se pare că hadrosauroidele care au evoluat inițial în Asia au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație distincte. Unul dintre aceste evenimente a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior”, explică Zoltán Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din București și coordonatorul echipei de cercetare din România.
Potrivit informațiilor furnizate de către reprezentanții Geoparcului , descoperirea se bazează pe fosile provenite dintr-un sit nou identificat în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului. Aici au fost descoperite mai multe fragmente fosile aparținând unui schelet parțial de hadrosauroid, un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia, cunoscuți popular drept „dinozauri cu cioc de rață”. Fosilele provin din depozitele geologice ale Formațiunii Densuș-Ciula, de la sfârșitul perioadei Cretacice. Timp de peste 100 de ani, majoritatea fragmentelor fosile de hadrosauroide descoperite în Țara Hațegului au fost atribuite speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă la începutul secolului XX de paleontologul Franz Nopcsa. Analiza detaliată a noului material fosil a arătat însă că unele dintre aceste resturi, și, în primul rând cele nou identificate la Vălioara, aparțin unei specii complet diferite, deși înrudite.
„Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului, inclusiv elemente de craniu și ale membrelor, sunt foarte rare în Bazinul Hațegului, mai ales în cazul hadrosauroideor. De cele mai multe ori se descoperă doar fosile izolate, care în trecut au fost atribuite automat lui Telmatosaurus. De aceea a fost nevoie de o analiză atentă a materialului cunoscut pentru această specie „«istorică», pentru a putea compara și interpreta corect noile fosile”, explică Attila Ősi, profesor la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta și coautor al studiului.
Denumirea Kryptohadros face trimitere la faptul că acest dinozaur a rămas „ascuns” timp de aproape 130 de ani, atât printre fosile atribuite în special lui Telmatosaurus, cât și în imediata apropiere a unui sit fosilifer cunoscut de cercetători. A doua parte a numelui, kallaiae, este un omagiu adus mamei primului autor al studiului, János Magyar. Mama sa, Kállai Csilla, a fost cea care i-a încurajat pasiunea pentru științele naturii încă din copilărie.
Foto: Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului
