Credincioșii ortodocși o sărbătoresc în data de 14 octombrie pe Cuvioasa Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai iubite sfinte ale tradiției românești. Ziua de 14 octombrie este marcată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar mii de pelerini merg la Iași ca să se închine la racla cu sfintele moaște. Ziua Sfintei Parascheva este o sărbătoare a credinței, un moment în care credincioșii își găsesc pacea în rugăciune. Această zi mai simbolizează curățenia sufletească, nădejdea și dăruirea.
În fiecare an, Sfânta Liturghie de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva este oficiată la altarul exterior amplasat pe Bulevardul Ștefan cel Mare din Iași. Anul acesta, alături de moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași au fost așezate spre închinare și cinstitele moaște ale Sfântului Grigorie Palama, aduse de la Tesalonic, Grecia.
Pelerini din întreaga țară vin la Iași pentru a se închina la racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. În acest an, numărul pelerinilor a fost unul record, din estimările organizatorilor, până ieri, peste 150.000 de români ajungând în pelerinaj la Iași. 
Cine a fost Sfânta Parascheva
Sfânta Parascheva s-a născut în Epivat (în prezent Selimpașa, partea europeană a Turciei), în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, aproape de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin. Ea a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea.
Încă de la o vârstă fragedă a înțeles sensurile profunde ale iubirii de semeni și ale faptelor bune. Când avea doar 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, ea a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Atunci a decis calea pe care vrea să o urmeze, mai exact cea al credinței în Hristos și a jertfirii pentru cei săraci. Toată viața sa și-a împărțit hainele și tot ce avea de preț celor nevoiași. După ce i-au murit părinții a plecat de acasă și a mers spre locurile sfinte de la Ierusalim. Când a ajuns la Ierusalim a decis să rămână acolo pentru tot restul vieții. Totuși, pe la 25 de ani a plecat de la mănăstirea din pustiul Iordanului și a pornit spre casă, după ce într-o noapte, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinţi, pe rude şi toate bunurile din lume”.
Tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde a trăit modest, fără să fie recunoscută. Pe la 27 de ani, Cuvioasa și-a oferit sufletul în mâinile lui Hristos, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. Moaștele sale au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, după ce Sfânta s-a arătat în viu unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, şi unei femei pe nume Eftimia. Așa trupul neputrezit și înmiresmat al Sfintei Parascheva a ajuns la Biserica „Sfinţii Apostoli” din Kallicrateia, unde ar fi stat acolo 200 de ani. Oamenii au început să se închine la sfintele sale moaște, după ce s-a dovedit a fi făcătoare de minuni. Din Kallicrateia, moaştele Sfintei Parascheva au fost duse în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat acolo 160 de ani. După au fost duse în Belgrad, unde au stat până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alţi 120 de ani. În anul 1641, moaștele Sfintei Parascheva au fost trimise spre Moldova. Racla cu moaștele Sfintei a fost adusă cu o corabie din Marea Neagră până la Galați, iar de la acolo a ajuns la Iași.
În Moldova, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de către episcopii de Roman şi Huşi. Pe 13 iunie 1641, Sfânta Parascheva a fost pusă în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, până în anul 1889, apoi a fost mutată în Catedrala Mitropolitană, unde se află şi în prezent.
